Statutul Ligii Independente Române

CAP. 1 - DENUMIREA, FORMA JURIDICĂ şi SCOPUL LIR

Art. 1 Denumirea şi însemnele 1) Liga Independentă Română este o formaţiune politică-partid care susţine şi promovează apărarea independenţei şi unităţii statului român, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei constituţionale. 2) Liga Independentă Română are ca scop suprem cooptarea liderilor politici independenţi, care s-au remarcat a avea o conduită de buni cetăţeni şi buni români, ca membrii LIR şi promovarea lor în calitate de candidaţi pentru ocuparea funcţiilor de conducere teritoriale la nivele locale, judeţene, de sectoare de capitală sau în conducerea supremă a statului român, pe criterii de profesionalism şi integritate morală. La desemnarea lor ca şi candidaţi din partea L.I.R., pentru ocuparea acestor funcţii, aceste persoane îşi asumă, prin semnarea unui contract, obligaţia ca, odată ajunşi în funcţiile locale sau de stat în care au fost susţinuţi în candidatură de către LIR, să nu îşi asume verdictul decizional în niciun fel înainte de a consulta voinţa electoratului din teritoriu de către care a fost desemnat şi susţinut în campanie pe listele electorale ale Ligii Independente Române. Se va face excepţie de la această regulă în situaţie de forţă majoră cum ar fi stare de calamitate sau de război. 3) Numele platformei politice-partid este Liga Independentă Română, prescurtat LIR, iar semnul electoral este un cap de dac cu coif de lupta deasupra caruia este atasat insemnul lupului dacic. Aceasta imagine este compusa din culorile rosu-caramiziu si galben-auriu si este incadrata in arc de cerc in pozitia superioara de denumirea scrisa ”Liga Independenta Romana” cu caractere de culoare rosu-caramiziu. La baza insemnului se afla prescurtarea LIR cu litere de culoare galben-auriu conturate cu o linie de culoare rosu-caramiziu.

Art. 2 Sediul Sediul central al partidului este în Feteşti, jud. Ialomiţa, str. Călăraşi, et. Parter, Ap. 21. Sediul central al partidului poate fi schimbat de către Biroul Permanent al LIR.

Art. 3 Cadrul legal (1) LIR este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul naţional al României, în conformitate cu legile statului român şi cu prevederile acestui statut. (2) LIR urmăreşte exclusiv obiective politice. (3) LIR este reprezentat în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii de către Preşedinte, Preşedintele Executiv, Primvicepreşedinţi, Secretar general sau de către Biroul Executiv Central.

Art. 4 Principiile şi obiectivele LIR LIR îşi propune ca scop atingerea următoarelor obiective:

a) apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi conservarea valorilor şi tradiţiilor strămoşeşti ale poporului român;
b) promovarea şi apărarea democraţiei, a pluralismului politic şi a statului de drept;
c) promovarea liderilor independenţi, aleşi în mod democratic de către electoratul din teritoriu la nivel de localităţi, judete şi sectoare ale capitalei, după regulile stipulate în modul de funcţionare al LIR;
d) naţionalizarea resurselor subterane, inclusiv a celor din bazinul Mării Negre, ce aparţin de teritoriul României şi exploatarea acestora exclusiv de către regii autonome de stat;
e) promovarea surselor energetice alternative nepoluante;
f) dezvoltarea învăţământului în direcţia formării unei generaţii tinere desavârşite;
g) stimularea elevilor eminenţi prin premii şi burse, alocarea de fonduri din partea statului român în acest scop;
h) dezvoltarea sistemului românesc de cercetare în cele mai diverse domenii de activitate şi alocarea de fonduri anuale în aceasta direcţie;
i) promovarea sistemului bancar autohton pe teritoriul statului român;
j) promovarea formei de intreprinderi mici şi mijlocii, prin încurajarea afacerilor autohtone şi de familie;
k) îmbunătăţirea serviciilor publice;
l) înfiinţarea unei “Instituţii de Revenire a Românilor la Matcă” prin care românii aflaţi în străinătate şi care îşi exprimă dorinţa de a se întoarce în ţară, să fie încurajaţi şi susţinuţi de către statul român;
m) încurajarea şi susţinerea agriculturii autohtone prin împrumuturi cu dobânzi preferenţiale de la bugetul de stat;
n) eliminarea oricărei tehnologii sau forme de întrebuinţare a soluţiilor si pesticidelor în domeniul agricol şi alimentar ce reprezintă o forma de risc major pentru populaţie (vezi initium);
o) dezvoltarea industriei autohtone militare pe teritoriul românesc în toate sectoarele de activitate, terestru, aerian şi naval;
p) reintroducerea obligativităţii serviciului militar intensiv pe termen redus (6 luni) atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei;
q) promovarea unei politici de neagresiune faţă de terţele părţi la nivel internaţional şi de promovare a unei politici paşnice şi de neagresiune în acord cu apartenenţa României la NATO şi ţinându-se cont de regulile susnumitei organizaţii la care statul român este parte integrantă;
r) angajarea şi promovarea lucrătorilor din administraţia publică pe principii obiective;
s) respectarea drepturilor minorităţilor, inclusiv dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, cu determinarea acestora să respecte legile statului şi tradiţiile poporului român;
t) garantarea şi protejarea secretului informaţional şi al corespondenţei individului în scris, vorbit, vizual sau în plan virtual, atâta timp cât informaţia în cauză nu reprezintă un pericol flagrant la adresa securităţii publice sau a securităţii statului român;
ţ) combaterea violenţei domestice prin mijloace coercitive susţinute de un fond legislativ adecvat;
u) implementarea de legi cu privire la protecţia animalelor şi la combatera cruzimii faţă de acestea.

LIR îşi propune îndeplinirea scopurilor sus menţionate, pe cele mai diverse căi, cum ar fi:

promovarea acestor idei în mediul virtual sau în presă şi televiziune, atunci cand este posibil;
organizarea de simpozioane şi întruniri informative cu rolul de educare a populaţiei;
propuneri de legi şi luări de poziţie în plan public în acest sens, şi alte forme democratice de manifestare.

CAPITOLUL 2 - MEMBRI, DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI

Art. 1 Membrii Ligii Independente Române

1. Membrii fondatori Calitatea de membrii fondatori ai Ligii Independente Române o au persoanele ce, prin proprie voinţă, au făcut demersurile de înscriere a formaţiunii politice sus amintite (LIR) la Tribunalul Bucureşti care este instituţia abilitată în acest scop de către statul român.

2. Membrii Poate deveni membru al Ligii Independente Române, pe baza liberului consimţământ, orice cetăţean care îndeplineşte următoarele condiţii: a) a împlinit varsta de 18 ani; b) aderă la principiile din Statutul şi Programul Politic al LIR; c) se încadreaza în normele prevăzute de lege cu privire la activitatea politică pe teritoriul României; d) cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri şi pot constitui grupe sau organizaţii ale LIR, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.

3. Membrii de onoare Membrii de onoare pot fi cetăţeni români care au ieşit în evidenţă prin sprijinul activităţii LIR la diversele nivele ale partidului, la propunerea Biroului Permanentent şi prin hotărârea Consiliului Naţional al LIR. Titlurile de onoare se vor acorda de către organele sus amintite în funcţie de situaţie, cu titulatura de “Preşedinte de onoare al LIR” sau “Preşedinte de onoare” al filialei sau sectorului de capitală. Președinții de onoare nu au atribuții executive. În cazul abaterilor de la normele de funcţionare sau în cazul afectării imaginii LIR, titlurile onorifice sus amintite se pot retrage de către organele sus menţionate.

Art. 2 Persoane care nu pot face parte din LIR

a) Din Liga Independentă Româna nu pot face parte acele persoane care au fost în funcţii de conducere ale fostului Partid Comunist Român, care au colaborat intens cu structurile de stat de dinainte de 1989 sau care au ocupat orice fel de funcţii în partidele care au guvernat România (exceptând poziția de simplu membru de partid) și persoanele care au ocupat poziții de conducere în aparatul de stat la orice nivel din partea partidelor de guvernământ începând cu anul 1990 și până în prezent. De asemenea nu pot face parte din această formaţiune, rudele de gradul unu ale persoanelor menţionate. Persoanele sus amintite care doresc să susţină doctrina LIR, o pot face în calitate de simpatizanţi.
b) Activitatea politică a persoanelor care au ocupat funcţii de demnitate în stat sau la nivele locale din poziţia de lideri independenţi, va fi minuţios verificată înainte ca aceştia să fie admişi ca membrii deplini în structurile LIR. Dacă se constată orice abuz săvârşit de către aceştia în funcţiile politice ocupate, cererea de înscriere în LIR va fi definitiv respinsă. Aceste cazuri de aderare în Ligă vor fi dezbătute şi deciziile se vor lua în cadrul Congresului sau al Consiliului Naţional al LIR.
c) Nu pot face parte din cadru LIR persoanele care se dovedeşte că au avut sau își au apartenența la organizații teroriste, organizaţii cu caracter secret sau de tip mafiot.
d) În funcţiile de conducere ale LIR nu pot accede persoanele urmărite penal sau care au ori au avut antecedente penale, pentru care nu a intervenit reabilitarea, pentru oricare dintre infracţiunile contra vieţii, cu excepţia celor din culpă, infracţiunile de vătămare corporală şi de lovituri cauzatoare de moarte, infracţiunile contra libertăţii persoanei, infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiunile grave contra patrimoniului, infracţiunile privind autoritatea şi frontiera de stat, infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, infracţiunile de corupţie şi de serviciu, infracţiunile de fals, infracţiunile contra siguranţei publice, infracţiunile electorale şi infracţiunile contra siguranţei naţionale, prevăzute în Codul Penal, precum şi pentru alte infracţiuni similare acestora, prevăzute în legi speciale; totodată aceste persoane nu pot fi promovate în calitate de candidaţi ai L.I.R. pentru funcţii publice sau politice.
e) Nu pot face parte din structurile de conducere locale, judeţene, de sectoare de capitală, acele persoane care nu îşi au domiciliul în zona de acoperire a respectivei organizaţii locale.

Art. 3 Înscrierea în Liga Independentă Română

Calitatea de membru al LIR se dobândește în baza unei cereri/Adeziuni de înscriere depuse la o organizație teritorială locală, judeţeană sau de sector de capitală, care cuprinde principalele date de identitate ale persoanei, precizări exprese cu privire la apartenenţa sa prezentă sau anterioară la o alta formaţiune politică ce activează sau a activat pe teritoriul român.
Formularele tipizate ale Adeziunii şi Fişei de înscriere pot fi obţinute de la sediul organizaţiilor sus amintite.
Adeziunea şi Fişa de înscriere în LIR se depun de către solicitant la sediul organizaţiei locale din unitatea administrativ-teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa. Secretarul organizaţiei sau persoana împuternicită de acesta verifică documentele de aderare, constată îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor legale şi statutare pentru a dobândi calitatea de membru al LIR şi dispune afişarea Adeziunii la sediul organizaţiei sau publicarea acesteia pe web site-ul oficial al organizaţiei judeţene a LIR.
Adeziunea poate fi contestată de orice membru din LIR sau persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data depunerii.
Biroul organizaţiei locale are obligaţia ca într-un termen de maxim 30 de zile să analizeze şi să hotărască asupra admiterii sau respingerii solicitării sau a contestaţiilor, după caz. În cazul în care Biroul nu adoptă o hotărâre în termenul precizat, solicitarea este considerată ca fiind admisă.
La data adoptării hotărârii de admitere a Adeziunii sau a respingerii contestaţiilor, precum şi la împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut la alin. 5, solicitantul îşi intră în drepturile de membru al LIR. După data dobândirii calității de membru, acesta urmând să activeze la una din oraganizaţiile LIR, costituită pe raza teritorială unde solicitantul îşi are domiciliul sau reședința.
Copia documentelor de aderare va fi stocata în baza centrală de date a LIR în vederea evidenţei membrilor la nivel de organizaţii teritoriale, precum şi pentru transmiterea datelor de identificare a membrilor LIR în scopul centralizării acestora la nivel naţional.
Obţinerea calităţii de membru al LIR a unei terţe persoane, constituie demisie de drept din orice altă formă de asociere politică, exceptând situaţia în care se încalcă prevederile din Cap. 2, Art. 2 punctul (a), prevedere care exclude posibilitatea solicitantului de a fi parte a LIR.

Art. 4 Incetarea calităţii de membru

Calitatea de membru al Ligii Independente Române se încheie: a) prin demisie, ca expresie a voinţei libere a persoanei în cauză; demisia are loc la data depunerii cererii. b) pentru motive disciplinare, ca urmare a aplicării sanctiunii excluderii; c) prin pierderea drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, lit.a, b, d, g, l(în anumite condiţii), m(în anumite condiţii) , prin efectul unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă împotriva persoanei în cauza; e) în caz de deces.

Art. 5 Excluderea unui membru al LIR

Excluderea unui membru este o sanctiune disciplinară care poate fi dispusă şi de către Biroul Executiv Central ca urmare a săvârşirii unor fapte care prejudiciază imaginea LIR sau prin neimplicare în activitatea LIR pe o perioada mai mare de 3 luni fără motiv întemeiat.

Art. 6 Simpatizanţii LIR

Simpatizanţii sunt persoanele care agreează ideile promovate de LIR şi susţin pe orice plan acţiunile acestei platforme politice independente.

Art. 7 Drepturile membrilor

Membrii LIR au următoarele drepturi: a) de a iniţiatia acţiuni de ordin politic şi dezbaterea acestora într-un cadru organizat; b) libera exprimare privitor la opţiunile LIR, la activitatea organelor de conducere şi a reprezentanţilor acesteia în organele autorităţilor publice; c) să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum şi a reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice; d) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale partidului la diferite niveluri, conform prevederilor statutare; e) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în condiţiile legii; f) să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală şi centrală, cu respectarea condiţiilor legale şi a prevederilor statutare ale LIR. g) să participe la luarea hotărârilor în cadrul LIR, potrivit competenţelor stabilite în Statut; h) dreptul de a participa la dezbaterile interne privind programele şi politicile partidului; i) să fie consultaţi periodic în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice fundamentale, iar opiniile majoritar exprimate să determine adoptarea deciziilor; j) să beneficieze de susţinerea politică a partidului şi a organelor sale de conducere, precum şi de consultanţă juridică în cazurile în care le sunt încălcate drepturile înscrise în Constituţie şi în legile ţării; k) de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

Art. 8 Obligaţiile membrilor

Obligaţiile membrilor LIR sunt următoarele: a) să cunoască Programul şi Statutul Ligii Independente Române, să respecte şi să aplice prevederile acestora; b) să dea dovadă de atitudine morală pe toate planurile; c) să fie activ în toate acţiunile LIR în aria acoperită de organizaţia din care face parte; d) să nu exprime în public, în numele oragnizaţiei LIR, păreri care contravin politicii şi strategiei sau hotărârilor acesteia; e) să îşi îndeplinească cu corectitudine atribuţiile care derivă din funcţia ocupată în structurile LIR; f) fiecare membru să îşi achite cu regularitate cotizaţia a cărei suma lunară va fi hotărâtă de Biroul Permanent; neplata cotizaţiei mai mult de 3 luni duce la eliminarea oricărui membru din funcţiile de conducere, acesta având doar calitatea de membru simplu; g) neplata cotizaţiei pentru o perioada mai mare de 6 luni duce la excluderea respectivului membru; h) în cazuri speciale se pot face derogari de la plata cotizaţiei de către un membru LIR pe o prioada nu mai mare de 6 luni, termenii fiind stabiliţii de către Biroul executiv al Filialei din care face parte; i) plata cotizației de către membrii se face în termenii stabiliţi de Biroul Permanent.

Art. 9 Abateri disciplinare

Membrii LIR sunt subiectul răspunderii disciplinare dacă : a) nu respectă obligaţiile prevăzute în Statut; b) sunt condamnaţi penal pentru fapte comise în timpul mandatului deţinut în administraţia locală sau centrală; c) sunt condamnaţi penal prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru una din infracţiunile prevăzute la art.2, lit.d, din prezentul Statut; d) se dovedesc a fi vinovaţi pentru încălcări grave ale valorilor asumate de către partid; e) se dovedeşte că au ascuns, cu rea credinţă, aspecte, de ordin personal care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi determinat respingerea cererii de dobândire a calităţii de membru L.I.R.; f) dacă nu-şi îndeplinesc sarcinile asumate prin Criteriile de evaluare şi performanţă aprobate de Biroul Executiv Central, dar numai pentru preşedinţii filialelor judeţene şi membrii Biroului Permanent, aceştia urmând a fi puşi în discuţie pentru aplicarea de sancţiuni disciplinare; g) comit fapte care prejudiciază activitatea, imaginea sau unitatea partidului inclusiv prin difuzarea de informații privind activitatea partidului, fără acordul partidului; h) au un comportament public care lezează demnitatea umană.

Art. 10 Sancţiuni disciplinare

Membrii Ligii Independente Române care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii acesteia, pot fi subiectul următoarelor sancţiuni, în funcţie de gravitate: a) avertisment, sancţiune pentru membrul de partid, adoptată de către Biroul organizaţiei locale din care face parte sau sancţiune pentru membrul de partid care ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la toate nivelurile, adoptată de organul de conducere respectiv; b) suspendare pe timp limitat din funcţia pe care o deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului, sancţiune propusă de organul de conducere din care face parte şi aprobată prin hotărârea conducerii ierarhic superioară; c) retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar, pentru funcţiile importante ocupate în aparatul politic de stat sau europarlamentar la nivelul din care face parte, sancţiune propusă de Biroul organizaţiei locale din care face parte şi aprobată prin hotărârea Biroului Permanent Naţional al LIR sau propusă de Biroul Permanent Naţional şi aprobată prin hotărârea Comitetului Executiv Naţional, în situaţii excepţionale. Sancţiunea de retragere a sprijinului politic pentru consilierii judeţeni şi consilierii locali se hotărăşte de către Biroul Permanent al organizaţiei judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti, după caz; d) excludere, este o sanctiune care poate fi pronunţată numai de Biroul Executiv Central în urma unor acţiuni care prejudiciază imaginea LIR sau prin neimplicare în activitatea LIR pe o perioada mai mare de 3 luni fără motiv întemeiat; e) suspendarea pe o perioada de 6 - 12 luni din calitatea de membru al Ligi; f) sancţiunile prevăzute mai sus se aplică în mod corespunzător membrilor Birourilor Permanente ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiul Bucureşti, exclusiv de către Comitetul Executiv Naţional prin hotărâre adoptată cu 2/3 din membrii săi; g) hotărârea de sancţionare adoptată de către organele competente la nivelul organizaţiilor locale de la nivelul judeţului poate fi contestată în termen de 10 zile la Comisia Judeţeană de Etica și Arbitraj, respectiv la Comisia Municipală de Disciplină și Arbitraj Bucuresti; h) hotărârea de sancţionare adoptată de către organele competente la nivelul organizaţiilor judeţene ale LIR şi a municipiului Bucureşti, poate fi contestată în termen de 10 zile la Comisia Naţională de Etica și Arbitraj; i) Comisiile analizează contestaţiile şi confirmă sau infirmă sancţiunea aplicată către organul de conducere care a adoptat hotărârea de sancţionare. Împotriva hotărârilor Comisiilor se poate face recurs în termen de 15 zile de la comunicare la organul statutar ierarhic superior, în conformitate cu prevederile prezentului Statut; j) Comisiile de Etica și Arbitraj pot fi sesizate de organele de conducere sau de membrii de partid de la nivelurile de competenţă respective sau se pot sesiza din oficiu, în legătură cu abaterile grave săvârşite de membrii sau structuri ale conducerii de partid propunând, în consecinţă, măsuri sau sancţiuni supuse adoptării de către organele competente; j) membrii LIR pot fi sancţionaţi numai de către membrii Comisiei de Etica si Arbitraj din a caror arie fac parte în conformitate cu prevederile prezentului Statut; k) până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, hotărârea de sancţionare produce efecte depline. Dacă o contestaţie a fost admisă, organele de conducere ale oganizaţiei locale, judeţene sau organele de conducere la nivel naţional au obligaţia repunerii în toate drepturile a membrului LIR sancţionat în mod nestatutar. Repunerea în toate drepturile se realizează în maxim 15 zile calendaristice de la data comunicării hotărârii de admitere a contestatiei.

CAPITOLUL 3 - Structura Organizatorică a Ligii Independente

Art. 1 Organizarea partidului

1) LIR este organizată pe criteriul administrativ-teritorial şi se constituie din organizaţii teritoriale.
2) Organizaţiile teritoriale ale LIR sunt : a) organizaţia locală: de sat, comunală, orăşenească, municipală, la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti ce se înfiinţează când întrunesc un numar de 5 membri; b) organizaţia judeţeană şi organizaţia de sector se înfiinţează cînd se întruneşte un numar de 30 de membri şi un număr de 5 organizaţii comunale, orăşeneşti sau municipale; c) organizaţia municipiului Bucureşti se înfiinţează cu cel puţin 30 de membrii dintre care cel puţin 3 reprezentanţii de la fiecare sector al capitalei; d) din punct de vedere social, politic şi legal, organizaţiile teritoriale sunt reprezentate de preşedintele organizaţiei sau de persoane din conducere, desemnate de acesta; e) în cadrul organizaţiilor LIR se pot constitui structuri interne ale partidului cu activităţi şi obiective specifice unei anumite categorii socio-profesionale; f) organizaţiile teritoriale ale Ligii Independente Române nu au personalitate juridică.

Art. 2 Organizaţia de femei

1) Organizaţia de Femei are aceeaşi structură prevăzută la Capitolul 3 punctul 2, litera (a), (b) şi (c) funcţionează pe lângă organizaţiile teritoriale de pe raza cărora fac parte; 2) Organizaţia de Femei are ca obiectiv principal promovarea intereselor şi imaginii femeii în societate; 3) Femeile beneficiază de reprezentare în conducerea LIR, la toate nivelurile ierarhice;

Art. 3 Organizaţia de tineret

1) Organizaţia de tineret din cadrul LIR se constituie din membrii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani se pot alătura organizaţiei ca simpatizanţi; 2) organizaţia de tineret de asemenea are aceeasi structura prevăzută la Capitolul 3 punctul 2, litera (a), (b) şi (c), si funcţionează pe lângă organizaţiile teritoriale de pe raza cărora fac parte; 3) Structurile de tineret au ca principal obiectiv promovarea politicii de tineret a LIR şi se subordoneaza organizaţiilor teritoriale ale LIR din care fac parte; 4) Tinerii beneficiază de reprezentare în conducerea LIR, la toate nivelurile ierarhice.

Art. 4 Comisia Teritorială de Etică și Arbitraj CTEA-LIR este entitatea jurisdicţională a LIR cu incidenţa asupra circumscripţiei teritoriale pe lângă care funcţionează.

CTEA-LIR este aleasă în cadrul Conferinţei Teritoriale (judeţene sau a Municipiului Bucureşti) pentru un mandat de 4 ani şi își desfășoară activitatea după un regulament intern propriu cu aprobarea Biroului Permanent Național, având atribuţiunile următoare: 1) Cercetează reclamațiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor sau organizațiilor LIR din judeţ, respectiv sectoarele municipiului București;
2) Cercetează litigiile dintre membrii partidului sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor de partid, precum și conflictele dintre forurile de conducere; 3) Elaborează rapoarte în urma cercetărilor întreprinse și propune forurilor competente adoptarea măsurilor necesare; 3) Soluționează contestațiile formulate împotriva deciziilor adoptate de Birourile Executive Teritoriale; 4) Comisia Teritorială de Etică și Arbitraj își intră în atribuții din proprie inițativă sau la solicitarea Biroului Executiv Teritorial în cazul încălcării principiilor LIR, a Statutului sau Codului Etic al partidului; 5) Comisia Teritorială de Etică și Arbitraj este alcătuită din 5 membri – președinte, un vicepreședinte, un secretar executiv și doi membri, precum și 2 membri supleanți. 6) Membrii din Comisia Teritorială de Etică și Arbitraj nu pot face parte din Consiliul Teritorial și nici din Consiliul Teritorial Economic al LIR.

Art. 5. Comisia Naționala de Etica și Arbitraj CNEA-LIR este organismul jurisdicţional suprem al Ligii Independente Române.

1) CNEA-LIR este aleasa de catre Congresul LIR pe un mandat de 4 ani; 2) CNEA-LIR este compusă din 7-9 membri, din rândul cărora Comisia îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul; 3) CNEA-LIR funcţionează după Regulament adoptat de către Consiliul National-LIR având ca rol garantarea dreptului părților de a fi audiate și adoptarea unor decizii echitabile; (4) Comisia Națională de Etică și Arbitraj se poate autosesiza în cazul încălcării principiilor doctrinare și programatice ale LIR, a Statutului sau Codului Etic al Ligii; (5) Comisia Națională de Etică și Arbitraj prezintă Congresului raportul de activitate; (6) Hotărârile pronunțate de Comisia Națională de Etică și Arbitraj sunt definitive; (7) Comisia Națională de Etică și Arbitraj are următoarele atribuţii: ● Soluţionează cererile, reclamaţiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor Consiliului Naţional; ● Soluţionează conflictele intervenite între organele de conducere teritoriale, precum şi pe cele dintre acestea şi organele de conducere de la nivel naţional; ● Avizează Codul Etic al Ligii la propunerea Președintelui; ● Coordonează activitatea Comisiilor Teritoriale de Etică și Arbitraj.

Art. 6 Consiliul National Economic – CNE-LIR

1) Consiliul Naţional Economic îşi desfăşoară activitatea după Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de către Biroul Permanent. 2) Organizarea Interioara - Consiliul Naţional Economic este alcătuit dintr-un Birou Executiv, format din 15-20 membri, din care 1 preşedinte, 2-3 vicepreşedinţi şi 3-5 secretari; 3) Resurse - Consiliul Naţional Economic va atrage fonduri în condiţiile legilor prevazute de statul român cu privire la acest subiect. Gestionarea resurselor se va face în mod transparent de CNE-LIR; 4) Persoanele alese în CNE-LIR nu pot face parte din Consiliul National sau Teritorial și nici din Comisia Naţionala sau Teritorială de Etică și Arbitraj.

Art. 7 Comisia de cenzori

1) Comisia Naţională de Cenzori este formată dintr-un preşedinte şi 2 membri şi are următoarele atribuţii: a) Verifică gestiunea ligii la nivel naţional; b) Îndrumă şi controlează activitatea comisiilor judeţene de cenzori şi exercită atribuţiunile legale privitor la activitatea cenzorială;

2) Comisiile Judeţene de Cenzori sunt formate dintr-un preşedinte şi 2 membri şi are ca atribuţii verificarea gestiunii organizaţiilor judeţene.

Art. 8 Alte Organizaţii

În interiorul Ligii Independente Române se pot constitui şi alte organizaţii cu activităţi specifice, vizând segmente distincte ale populaţiei. Aceste organizaţii vor avea un Regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de către Biroul Permanent.

CAPITOLUL 4 - CONDUCEREA ŞI FUNCŢIONAREA

Art. 1 Prevederi Generale

Liga Independentă Română funcţioneaza conform premizelor menţionate la Capitolul 3, Articolul 1, punctele 1 şi 2.
Organizaţiile teritoriale ale LIR nu dispun de personalitate juridică distinctă.
Pe lângă formele de organizare sus amintite pot fi înfiinţate şi alte structuri cu activităţi specifice pe diferite direcţii de acţiune prioritare ale LIR, din care pot face parte membrii și simpatizanţii Ligii.
Aceste structuri pot lua fiinţă pe lângă organizaţiile teritoriale ale LIR, iar în relaţiile cu terţiivor fireprezentate de preşedinţii filialelor judeţene, ai sectoarelor şi al Municipiului Bucureşti prin împuternicire specială de reprezentare, acordată de Biroul Executiv Central.

Art. 2 Mod de organizare la nivel teritorial

1) organul de conducere ale organizaţiei locale este adunarea generală a membrilor; 2) adunarea generală se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar având următoarele atribuţii: a) stabileşte acţiuni în vederea promovării proiectelor susţinute de LIR; b) iniţiază acţiuni menite să promoveze imaginea organizaţiei (LIR) pentru a atrage noi membri şi simpatizanţi; c) stabileşte măsuri de ordin organizatoric la toate nivelele de funcţionare; d) desemnează, o dată la 2 ani, delegaţi pentru conferinţele teritoriale şi candidaţi pentru organele de conducere ale acestora; 3) Conducerea executivă a organizaţiei locale este asigurată de un coordonator ales de adunarea generală sau desemnat de către organul de conducere superior ierarhic cu un mandat limitat de 2 ani, ce are următoarele atribuţii: a) conduce activitatea organizaţiei locale în perioada dintre adunările generale; b) asigura legatura cu organele ierarhice de conducere si urmareste indeplinirea hotararilor acestora; c) încaseaza cotizaţia de la membrii organizaţiei şi o predă Biroului executiv comunal, orăşenesc sau municipal; d) asigură pregătirea şi desfăşurarea corespunzătoare a adunărilor generale; e) informează organele ierarhice de conducere asupra problemelor ridicate în organizaţie;

Art. 3 Organele de conducere la nivel teritorial

1) Conferinţele organizaţiei teritoriale se desfăşoară odată la 4 ani vizând nivele comunale, orăşeneşti, judeţene, de sectoare şi Municipiul Bucureşti; 2) Consiliile locale se intrunesc bianual sau ori de cate ori este necesar; 3) Birourile executive ale organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale – respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi cele judeţene – respectiv al municipiului Bucureşti, se întrunesc bilunar sau ori de câte ori este necesar; 4) Obligativitatea prezenţei în cadrul Organelor de Conducere ale LIR menţionate mai sus va fi de 2/3 pentru Conferinţe şi jumătate plus unu pentru Consilii, pentru Biroul Executiv la toate nivelurile cât şi pentru Biroul Permanent.

Art. 4 Conferinţele Locale au ca scop:

a) analiza activităţii consiliilor referitoare la îndeplinirea atribuţiilor din perioada precedentă; b) stabilirea măsurilor de realizare a Programului Ligii şi a hotărârilor luate de conducerea superior ierarhică; c) alegerea Preşedintelui de organizaţie şi de Consiliu (respectiv Biroul executiv, pentru comune) ; d) adoptă hotărîri privind activitatea organizaţiilor locale de pe raza lor teritorială; e) alege delegaţii pentru conferinţele judeţene.

La conferinţe cota de participare minimă va fi cea prevazută de statut.

Art. 5 Conferinţa judeţeană şi a sectorului municipiului Bucureşti are următorul rol:

a) analiza activităţii Consiliului judeţean / Municipiului Bucureşti şi aprobarea raportului de activitate al Biroului Executiv de la nivelul respectiv; b) aprobarea raportului financiar al Biroului Executiv şi descărcarea de gestiune; c) alegerea Preşedintelui organizaţiei şi a Consiliului judeţean / Municipiului Bucureşti; d) adoptarea de hotărâri privind aplicarea Programului partidului de către organizaţiile componente; e) alegerea Comisiei judeţene de arbitraj; f) alegerea Comisiei judeţene de cenzori.

Art. 6 Consiliul orăşenesc şi municipal

1) Consiliul este organul de conducere în intervalul dintre conferinţe, din care fac parte preşedintele filialei respective, preşedintele organizaţiei de tineret, notabilităţi din conducerea localităţii care fac parte din LIR, alţi membri ai organizaţiei conform normei de reprezentare propuse de Biroul executiv din localitate şi aprobate de Conferinţă. 2) Atribuţiile consiliului orăşenesc / municipal: a) coordonează activitatea organizaţiilor locale din subordine; b) organizează acţiuni pentru popularizarea obiectivelor din Programul LIR; c) alege membrii Biroului executiv orăşenesc sau municipal; d) alege delegaţii pentru Conferinţa judeţeană şi reprezentanţii în Cosiliul judeţean; e) aprobă listele de candidaţi pentru consilierii locali; f) coordonează şi analizează activitatea consilierilor LIR din cadrul consiliului local; g) propune candidaţi pentru primari şi consilieri judeţeni; h) organizează pe plan local campaniile electorale.

Art. 7 Consiliul judeţean

1) Consiliul judeţean este organul de conducere în intervalul dintre conferinţele judeţene. 2) Consilul judeţean se compune din preşedintii organizaţiilor de localitate, preşedintele organizaţiei de tineret, prefectul, subprefectul, parlamentarii, primarii şi viceprimarii, consilierii judeţeni, alţi membri ai LIR conform normei de reprezentare propuse de Biroul executiv judeţean şi aprobate de Conferinţa judeţeană. 3) Consilul judeţean are urmatoarele atributii : a) pune în aplicare, la nivel teritorial, politica Ligii, hotărârile Congresului , Consiliului Naţional şi Biroului Permanent; b) alege membrii Biroului executiv judeţean; c) alege delegaţii la Congresul LIR şi reprezentanţii în Consiliul Naţional; d) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli propus de Biroul executiv judeţean; e) îndruma activitatea consilierilor LIR în Consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale; f) aprobă listele de candidaţi întocmite de Biroul executiv pentru funcţiile de primari de oraşe, precum şi de consilieri judeţeni; g) propune candidaţi pentru funcţiile de primari la nivel municipal; h) propune candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru alte funcţii în administraţia publică centrală, pe baza propunerilor venite de la orgnizaţiile componente; i) decide, cu avizul Biroului Permanent al Ligii, alianţele politice la nivel judeţean; j) stabileşte, cu avizul Biroului Permanent al Ligii, strategia electorală la nivel judeţean.

Art. 8 Biroul executiv local

1) Biroul Executiv Local se întrunește lunar, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau la iniţiativa unei treimi din membrii săi şi se compune din 3 – 15 membri , în funcţie de mărimea organizaţiei, şi are următoarea componenţă: a) la nivel de comune: preşdinte, vicepreşedinte, secretar, membri; b) la nivel de oraşe, municipii, sectoare ale Capitalei : preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, secretar, membri (5-15 membrii); 2) Din Biroul Executiv Local fac parte de drept aleşi locali ai Ligii Independente Române şiare următoarele atribuţii: a) conduce organizaţia în intervalul dintre sedinţele Consiliului local al LIR, duce la îndeplinire hotărârile acestuia şi raspunde de aceasta; b) administrează şi inventariază patrimoniul deţinut de Organizaţia Locală; c) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile locale; d) primeşte cererile de înscriere în Ligă şi ţine evidenţa membrilor şi simpatizanţilor; e) strânge cotizaţiile; f) informează conducerea organizaţiei judeţene asupra problemelor cetăţenilor din localitate; g) propune Consiliului candidaţi pentru primari şi consilieri; h) conduce campaniile electorale în localităţi; k) centralizează evidența membrilor Ligii și actualizează Registrul Membrilor LIR; l) administrează şi verifică situaţia financiară a organizaţiei; m) Membrii Biroului Executiv Local primesc atribuții pe domenii specifice și îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de Conferința Locală; n) Trezorierul Biroului Executiv Local îndeplinește sarcini în domeniul financiar – contabil, conform legii și atribuțiilor stabilite de Conferința Locală.

Art. 9 Biroul executiv judeţean

1) Biroul executiv judeţean se compune din maximum 15 membri şi are următoarea componenţă: preşedinte, 1-3 vicepreşedinti, secretar, membri. Din Biroul executiv judeţean fac parte aleşii Ligii Independente Române în Consiliului judeţean. La sedinţele Biroului executiv participă, cu vot consultative, parlamentarii şi primarii de municipii şi orase din partea LIR. 2) Biroul executiv judeţean are următoarele atribuţii : a) conduce organizaţia în intervalul dintre sedinţele Consiliului judeţean; b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului judeţean; c) reprezintă Liga în relaţiile cu autorităţile judeţene şi de stat; d) propune bugetul anual de venituri şi cheltuieli; e) confirmă rezultatul alegerilor din organizaţiile subordonate; f) asigură evidenţa membrilor LIR din judeţ; g) aprobă listele de candidaturi pentru primarii de comune şi consilierii de comune şi oraşe; h) propune Consiliului judeţean candidaturi pentru primari de oraşe şi municipii şi consilieri judeţeni; i) propune strategia electorală la nivel judeţean; j) organizează şi conduce campaniile electorale pe plan judeţean; k) elaborează comunicate de presă; l) organizează conferinţe de presă la nivel judeţean.

Art. 10 Organizaţia Municipiului București

1) Organizaţia Municipiului București are statut de organizaţie judeţeană şi cuprinde organizaţiile de sector. 2) Consiliul Organizaţiei Municipiului București se compune din preşedinţii organizaţiilor de sector, preşedintele organizaţiei de tineret, aleşi de drept ai Ligii Independente Române în funcţiile de prefect, subprefect, parlamentari, Primar General şi viceprimari generali, primari şi viceprimari de sector, consilieri municipali, alţi membri ai partidului, conform normei de reprezentare propuse de Biroul executiv al Organizaţiei Municipiului București. 3) Biroul executiv al Organizaţiei LIR a Municipiului București se compune din : preşedinte, 6 vicepreşedinti în persoana preşedinţilor de sectoare, secretar, membri. Primarul General şi viceprimarii generali, prefectul şi subprefectul, fac parte din Biroul executiv al Organizaţiei Capitalei. 4) Preşedintele Organizaţiei Municipiului București poate delega o parte din atribuţii unuia dintre cei 6 vicepreşedinti .

Art. 11 Condiţiile de adoptare a hotărârilor interioare

Hotărârile forurilor de conducere la orice nivel se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Orice delegare se face prin folosirea unei singure persoane în situaţia în care exista motive foarte întemeiate pentru care membrul de drept nu poate participa la dezbatere.

Art. 12 Comitetele de iniţiativă teritoriale

Până la data organizării conferinţelor de constituire, atribuţiile Consiliilor şi Birourilor executive sunt exercitate de Comitetele de iniţiativă teritoriale. Comitetele de iniţiativă judeţene se constituie cu avizul Biroului Executiv Central. Comitetele de iniţiativă din localităţi se constituie cu avizul Comitetului de iniţiativă judeţean.

CAPITOLUL 5

Art. 13 Organele de conducere la nivel naţional:

A) Congresul

1) Congresul este forul suprem de conducere al LIR, ce are loc o dată la 4 ani, este statutar întrunit prin prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților şi se convoacă de către Președintele LIR sau de către Consiliul Național al Ligii și este compus din delegații aleși de către Conferințele Teritoriale, conform normei de reprezentare stabilită de Biroul Permanent Național și delegații de drept. 2) În cazul în care acest cvorum nu este întrunit, se stabilește o nouă convocare la o dată la care acesta se va desfășura indiferent de numărul delegaților prezenți. 3) Congresul LIR are următoarele atribuții: a) Adoptă sau modifică Programul LIR; b) Alege Consiliul Național și Președintele Ligii; c) Stabilește strategia de acțiune a partidului între două Congrese; d) Analizează şi aprobă raportul Biroului Permanent; e) Alege membrii prin vot secret și ia hotărâri cu privire la activitatea Comisiei Naționale de Etica și Arbitraj CNEA-LIR; f) Alege membrii prin vot secret și ia hotarari cu privire la activitatea Consiliului Naţional Economic – CNE-LIR; g) Stabilește numărul de membri ai Consiliului Național; h) Adoptă hotărâri cu privire la activitatea Consiliului Național și a Biroului Permanent Național; i) Soluționează contestații împotriva hotărârilor luate de Consiliul Național; j) Stabileste strategia LIR şi căile de înfăptuire a acesteia; k) Hotărăște dizolvarea Ligii conform prevederilor legii și ale prezentului statut;
l) Alege prin vot secret Preşedintele Ligii, Preşedintele Executiv, Prim-Vicepreşedinţii (până la 3), Secretarul General, până la 27 vicepreşedinţi, secretari executivi (până la 13) şi până la 24 membri; m) Aprobă raportul Comisiei Naţionale de Etică şi Arbitraj şi raportul Cosiliului Naţional Economic; n) Alege prin vot secret membrii Comisiei centrale de Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori. 4) Pentru pregătirea și organizarea Congresului LIR, Biroul Permanent Național desemnează un Comitet de Organizare format din 7 - 9 membri.

B) Consiliul Naţional

1) Consiliul Național al LIR este forul de conducere și decizie politică al Ligii în intervalul dintre două Congrese, și se întruneşte anual sau în sedinţa extraordinară la cererea Preşedintelui LIR şi este statutar dacă participă majoritatea membrilor care îl compun. Din Consiliul Național al LIR fac parte: președintele partidului, președinții Filialelor Teritoriale, parlamentarii și europarlamentarii Ligi, membrii LIR din guvern, reprezentanții LIR în administrația publică centrală, președinții și vicepreședinții LIR de Consilii Județene și primarii și viceprimarii LIR de la municipii reședință de județ. 2) Sedinţele ordinare ale Consiliului Naţional sunt convocate cu cel puţin 15 zile înainte, iar cele extraordinare cu cel puţin 7 zile înainte. Sedinţele Consiliului Naţional sunt conduse de Preşedintele LIR sau Preşedintele Executiv în lipsa acestuia. 3) În Consiliul Naţional se pot adopta hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi, dacă sunt prezenţi cel putin 2/3; 4) Consiliul Naţional are următoarele atribuţii: a) alege și revocă membrii Biroului Permanent Național; b) adoptă Programul politic, strategia şi orientarea LIR, pentru perioada dintre două sesiuni ale Consiliului Naţional; c) aprobă orice alte hotarâri de interes major cu privire la activitatea LIR; d) demite, la propunerea președintelui de ședință, orice membru cu funcţie de conducere în partid, pentru abateri disciplinare grave sau neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conform funcţiei; e) poate alege Președintele Executiv, Prim-vicepreședintii şi Secretarul general în cazul în care funcţiile respective sunt vacante; f) aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Ligii, Regulamentele de funcţionare ale Comisiei centrale de arbitraj; g) aprobă strategia electorală a LIR privind organizarea și desfășurarea campaniilor electorale prezidențiale, europarlamentare, parlamentare și locale; h) analizează și validează activitatea Biroului Permanent Național; o) soluționează contestații împotriva deciziilor luate de Biroul Permanent Național.

C) Biroul Permanent Național

1) Biroul Permanent Național coordonează întreaga activitate a partidului între două ședințe ale Consiliului Național. 2) Biroul Permanent Național este alcătuit din 25 până la 40 de membri, din care face parte Președintele şi prim-vicepreședinte LIR, 3 - 7 vicepreședinți, secretar general, 3 secretari generali adjuncți, 3 - 10 secretari executivi, trezorier general şi până la 25 membri; 3) La sedinţele Biroului Permanent Național pot participa şi alţi membri ai LIR cu responsabilităţi majore. Aceştia participă cu statut de invitat. 4) Biroul Permanent este convocat de către președintele LIR ori din inițiativa a cel puțin 1/3 din membrii săi. 5) Biroul Permanent Național este statutar întrunit în prezența majorității membrilor săi; 6) Biroul Permanent Național are următoarele atribuţii : a) elaborează norme și instrucțiuni de aplicare a hotărârilor Congresului și Consiliului Național; b) poate coopta prin vot, drept membri ai BPN și alte persoane; c) hotărăşte atribuțiile fiecărui membru al BPN pe diferite segmente de activitate; d) analizează activitatea filialelor judeţene şi de sector ale Municipiului Bucureşti, cât şi a celorlalte organizaţii ale Ligii; e) Biroul Permanent este singurul abilitat să analizeze şi să decidă asupra hotărârilor Biroului Executiv Central privind încheierea unor alianţe politice, preelectorale sau alte forme de asociere; f) analizează şi aprobă trimestrial, Raportul de activitate al Biroului Executiv Central; g) hotărăște asupra sancţiunilor cu privire la activitatea organismelor LIR din teritoriu pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului sau abateri de la orientarea doctrinară a LIR, incluzând ineficienţa acestora; h) numește purtătorul de cuvânt al LIR; o) administrează patrimoniul partidului și elaborează bugetul de venituri și cheltuieli, la propunerea trezorierului; p) coordonează Departamentul de Imagine şi Relaţii cu publicul ce are ca scop promovarea imaginii Ligii Independente Române pe cele mai diverse căi, masmedia şi în mediul online; r) examinează şi validează propunerile de candidaţi la toate nivelurile făcute de organizaţiile teritoriale ale LIR; s) adoptă regulamentul de organizare și funcționare la toate nivelele de funcţionare ale LIR; t) Veghează la îndeplinirea oricărei atribuții prevăzute de Statutul LIR.

D) Biroul Executiv Central

Biroul Executiv Central are rolul de a pune în practică hotărârile luate în cadrul LIR la cel mai înalt nivel. Acesta se întruneste săptamânal sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Preşedintelui, Președintelui Executiv sau la iniţiativa a unei treimi dintre membrii acestei structuri.
Biroului Executiv Central are următoarele atribuţii: a) urmărește îndeplinirea hotărârilor Biroului Permanent adoptate în interiorul LIR la toate nivelele; b) elaborează norme şi instrucţiuni de aplicare a hotărârilor Congresului şi Consiliului Naţional; c) în caz de interes major naţional, stabileşte legături de colaborare cu celelalte formaţiuni politice, precum şi legături de cooperare cu sindicate, organizaţii ale societăţii civile şi cu instituţiile sau autorităţile publice; d) stabileşte normative cu privire la organizarea conferinţelor judeţene şi desemnează împuterniciţi pentru conducerea lucrărilor; e) validează sau invalidează în cadrul filialelor judeţene, ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, al Organizaţiei Municipiului Bucureşti, precum şi în ale altor structuri de partid, alegerile de către membrii în funcţiile de conducere ale respectivelor structuri; f) în cazuri extreme de abatere flagrantă de la principiile statutare ale LIR, în interiorul organizaţiilor judeţene, Biroul Permanent poate hotărâ destituirea acestora; g) face propuneri Biroului Permanent Național pentru înfiintarea sau desfiinţarea structurilor funcţionale; h) asigură selecţionarea, cunoaşterea şi pregătirea membrilor Ligii cu perspectiva de a candida în alegerile locale şi parlamentare, precum şi pentru funcţii în administraţia publică locală sau centrală în conformitate cu prevederile statutare ale LIR; i) validează candidaturile pentru funcţiile de conducere din LIR precum şi cele de demnitate publică alese sau numite; j) asigură condiţiile necesare alegerii candidatul LIR pentru funcția de Președinte al României şi Consiliului Naţional, candidaţii la alegerile europarlamentare și parlamentare conform prevederilor din prezentul statut; k) definitivează şi aprobă listele de candidaţi ale LIR pentru Parlament în toate circumscripţiile electorale; l) examinează şi aprobă propunerile de candidaţi pentru funcţiile de primari la nivelul municipiilor și de președinți ai Consiliilor județene, înaintate de Birourile Executive Judeţene ale LIR;
m) controlează corectitudinea cu care îşi desfăşoară activitatea grupurile parlamentare şi grupul reprezentanților LIR în administrația centrală; n) organizează şi coordonează activitatea aparatului central al partidului; o) propune şi hotărăşte bugetul anual de venituri şi cheltuieli al LIR; p) propune alegerea de noi membrii în cadrul Biroului Permanent Național;
Numărul de membri ai Biroul Executiv Central va fi de până la 15, iar aceştia se împart în două categorii: membrii de drept şi membrii aleşi. Membrii de drept sunt Preşedintele LIR, Preşedintele Executiv, Prim-Vicepreşedinţii şi Secretarul General.

CAPITOLUL 6 - Funcţiile de conducere în cadrul LIR

A) Preşedintele LIR

Art. 14. Președintele LIR este cel ce veghează la îndeplinirea în bune condiţii a Statutului, Doctrinei și Programului Ligi Independente Române, acesta având funcţie de președinte al Consiliului Național și al Biroului Permanent Național și îi revine sarcina de a prezida Conferința Națională;

Art. 15. Președintele LIR este ales pentru o perioada de 4 ani şi are următoarele atribuții: ● Reprezintă LIR în raport juridic cu terţele instituţii din ţară şi exterior; ● Reprezintă LIR în relaţiile oficiale interne sau internaţionale şi în plan public sau în faţa Mass Media; ● Face declarații politice în numele LIR; ● Îşi numeşte consilierii, le stabileşte atribuţiile şi în caz de necesitate stabileşte revocarea acestora; ● Semnează, în numele L.I.R., Contractul prevăzut la art.1, alin.2, din prezentul Statut, cu fiecare dintre persoanele care urmează a fi desemnată ca şi candidat al L.I.R.; ● Încheie şi semnează contracte şi documente de importanţă majora la nivel central; ● Preşedintele are autoritatea să convoace organele de conducere la nivel naţional ale LIR, în condiţiile prevăzute în statut, acestea nefiind valide decât dacă sunt convocate şi de către acesta; ● Face propuneri şi numiri în funcţiile de la nivelul superior al LIR; ● Preşedintele răspunde în faţa Congresului pentru acţiunile politice şi administrative întreprinse în numele şi pentru LIR; ● Preşedintele poate face angajamente în numele LIR în relaţiile cu terţii, cu mandatul Biroului Executiv Central.

Art. 16. În lipsa Președintelui, prerogativele sale rămân în sarcina Președintelui Executiv al LIR. Președintele își poate delega prerogativele, în mod temporar Preşedintelui Executiv.

B) Preşedintele Executiv

1) Preşedintele executiv ocupă următoarea funcţie în cadrul LIR după Preşedinte şi este ales de către Congres sau de către Consiliul Naţional în caz de urgenţă, pe perioada dintre Congrese; 2) În caz de vacanţă a postului de Preşedinte sau dacă, din motive medicale, Preşedintele LIR este inapt temporar pentru a-şi exercita funcţia, când Preşedintele nu este prezent sau când este delegat de către Preşedinte, Preşedintele Executiv preia prerogativele acestuia. 3) Preşedintele executiv exercită orice atribuţii stabilite împreuna cu Preşedintele LIR, acordându-i acestuia suport în activitatea ce o desfăşoară pe tot parcursul mandatului.

C) Prim-Vicepreşedinţii

1) Sunt desemnaţi pentru a reprezenta LIR în relaţiile cu terţii alături de Preşedinte, de Președintele Executiv şi de Secretarul General, contribuind la conducerea şi organizarea intregii activităţi a Consiliului National. 2)Coordonează organizarea Filialelor Judeţene şi a Municipiului Bucureşti. 3) Unul dintre Prim-Vicepreşedinti este desemnat pentru a prelua atribuţiile Preşedintelui partidului şi a Preşedintelui Executiv, în lipsa acestora, prin delegare de către Președintele LIR.

D) Secretarul General

1) Secretarul General coordonează activitatea Structurilor supreme de conducere ale LIR și îndeplineste atribuții stabilite prin hotărârea Biroului Permanent Național. 2) Secretarul General are următoarele sarcini: a) Coordonează Birourile Executive ale Filialelor judeţene şi de sector ale Municipiului Bucureşti; b) Cu ajutorul Secretarilor Executivi, asigură comunicarea internă dintre forurile superioare si organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti precum şi terţele instituţii, partide sau autorităţi din ţară sau străinătate; c) Conduce activitatea de resurse umane răspunzând de evidenţa membrilor LIR, precum şi a tuturor organizaţiilor din teritoriu; d) Coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naţionale ale Ligii incluzând activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfăşurării Congresului Consiliului Naţional, Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional; e) Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Biroului Permanent Național sau care reies din prevederile prezentului Statut sau cele care pe parcurs vor fi stabilite de organele superioare de conducere ale LIR.

E) Vicepreședinții

1) Participă la dezbaterile şi deciziile luate la nivel superior in LIR. 2) În limitele mandatarii de către forurile superioare, reprezintă interesele LIR relațiile cu terții. 3) În caz de necesitate pot fi însărcinaţi cu diverse atribuții specifice de către forurile superior ierarhice.

F) Secretarii executivi

Aceştia sunt în directa subordine a Secretarul General conlucrând la punerea în practică a atribuţiilor şi îndatoririlor pe care aceştia le stabilesc de comun acord cu privire la buna funcţionare a evenimentelor în cadrul LIR şi în funcţie de necesităţi, numărul acestora poate fi între 5-7 persoane.

G) Membrii BPN

1) participă la activităţile specifice BPN, CN şi ale Congresului şi au autoritatea de a lua decizii în cadrul întrunirilor acestor organisme. 2) În funcţie de necessitate, îşi pot asuma atribuţii specifice în LIR, cu acordul Biroului Permanent Naţional.

CAPITOLUL 7 - FINANŢELE şi PATRIMONIUL LIR

Art. 17 Fondurile LIR vor avea ca provenienţă: a) cotizaţiile sau donaţiile membrilor şi simpatizanţilor; b) activităţi proprii şi specifice promovării LIR; c) subvenţii de stat acordate în condiţiile legii; Cotizaţiile membrilor se stabilesc după funcţia ocupată a fiecărui membru LIR de către BPN, plată ce se va achita lunar. Membrii ce nu plătesc cotizaţiile timp de 6 luni vor fi excluşi din LIR. Membrii promovaţi şi aleşi din interiorul LIR în diverse funcţii publice, vor contribuii cu 10% din suma netă provenită din indemnizaţia respectivă . Organizaţiile teritoriale vor depune o cota de 15% în contul central al partidului. Colectarea cotizaţiei membrilor se va face în conformitate cu normele interioare ale LIR. Donaţiile primite de la persoane fizice şi juridice se vor efectua în limitele prevazute de lege. Încasările sumelor sus amintite se vor efectua în conturi în lei şi valută deschise la bănci ce funcţionează pe teritoriul României.

Art. 18 LIR poate deţine bunuri mobile şi imobile necesare funcţionarii si scopului pentru care a fost creată.

Art. 19 Veniturile LIR pot fi cheltuite în următoarele condiţii: a) pentru plata personalului; b) orice activitate prevăzută şi aprobată de forurile decizionale de la diversele nivele cu privire la promovarea doctrinei LIR sau a diverselor evenimente organizate de către aceasta;

CAPITOLUL 8 - DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Art. 20 Încetarea activităţii LIR

Liga Independentă Română îţi încetează activitatea prin hotărârea Congresului LIR adoptată de 2/3 din delegaţi sau în condiţiile prevăzute de legea partidelor politice.

Art. 21 Consiliul Naţional, la propunerea Biroului Permanent Naţional – LIR, poate completa actualul statut în funcţie de necesităţile neprevăzute ce vor apărea pe parcurs.

Art. 22 Prezentul Statut este valabil la data înregistrării și înscrierii Ligii Independente Române în Registrul Partidelor Politice.