Liga Independentă Română

PLATFORMA - PROGRAM „Liga Independentă Română” (LIR)

Cap.1. Principiile şi obiectivele LIR

LIR îşi propune ca scop atingerea următoarelor obiective:

  • a) apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi conservarea valorilor şi tradiţiilor strămoşeşti ale poporului român;
  • b) promovarea şi apărarea democraţiei, a pluralismului politic şi a statului de drept;
  • c) promovarea liderilor independenţi, aleşi în mod democratic de către electoratul din teritoriu la nivel de localităţi, judete şi sectoare ale capitalei, după regulile stipulate în modul de funcţionare al LIR;
  • d) naţionalizarea resurselor subterane, inclusiv a celor din bazinul Mării Negre, ce aparţin de teritoriul României şi exploatarea acestora exclusiv de către regii autonome de stat;
  • e) promovarea surselor energetice alternative nepoluante;
  • f) dezvoltarea învăţământului în direcţia formării unei generaţii tinere desavârşite;
  • g) stimularea elevilor eminenţi prin premii şi burse, alocarea de fonduri din partea statului român în acest scop;
  • h) dezvoltarea sistemului românesc de cercetare în cele mai diverse domenii de activitate şi alocarea de fonduri anuale în aceasta direcţie;
  • i) promovarea sistemului bancar autohton pe teritoriul statului român;
  • j) promovarea formei de intreprinderi mici şi mijlocii, prin încurajarea afacerilor autohtone şi de familie;
  • k) îmbunătăţirea serviciilor publice;
  • l) înfiinţarea unei “Instituţii de Revenire a Românilor la Matcă” prin care românii aflaţi în străinătate şi care îşi exprimă dorinţa de a se întoarce în ţară, să fie încurajaţi şi susţinuţi de către statul român;
  • m) încurajarea şi susţinerea agriculturii autohtone prin împrumuturi cu dobânzi preferenţiale de la bugetul de stat;
  • n) eliminarea oricărei tehnologii sau forme de întrebuinţare a soluţiilor si pesticidelor în domeniul agricol şi alimentar ce reprezintă o forma de risc major pentru populaţie (vezi initium);
  • o) dezvoltarea industriei autohtone militare pe teritoriul românesc în toate sectoarele de activitate, terestru, aerian şi naval;
  • p) reintroducerea obligativităţii serviciului militar intensiv pe termen redus (6 luni) atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei;
  • q) promovarea unei politici de neagresiune faţă de terţele părţi la nivel internaţional şi de promovare a unei politici paşnice şi de neagresiune în acord cu apartenenţa României la NATO şi ţinându-se cont de regulile susnumitei organizaţii la care statul român este parte integrantă;
  • r) angajarea şi promovarea lucrătorilor din administraţia publică pe principii obiective;
  • s) respectarea drepturilor minorităţilor, inclusiv dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, cu determinarea acestora să respecte legile statului şi tradiţiile poporului român;
  • t) garantarea şi protejarea secretului informaţional şi al corespondenţei individului în scris, vorbit, vizual sau în plan virtual, atâta timp cât informaţia în cauză nu reprezintă un pericol flagrant la adresa securităţii publice sau a securităţii statului român;
  • ţ) combaterea violenţei domestice prin mijloace coercitive susţinute de un fond legislativ adecvat;
  • u) implementarea de legi cu privire la protecţia animalelor şi la combatera cruzimii faţă de acestea.

Cap.2.Modificări propuse în sistemul de justiţie

Reformarea profundă a acestui sistem prin eliminarea corupţiei existente în justiţie, a incompetenţei şi a dependenţei sale politice. Se va trece la aplicarea reală a răspunderii disciplinare, financiare şi penale a magistraţilor, pentru soluţiile nefondate date, fie prin nerespectarea legilor în vigoare, fie din cauza lipsei de profesionalism. Îndreptarea statului împotriva magistraţilor care prin soluţiile date cu ignorarea prevederilor legale, prin incompetenţă sau rea-credinţă, au determinat plata de către statul român a unor penalităţi pentru nerespectarea drepturilor omului sau a libertăţilor fundamentale ale omului. Evaluarea magistraţilor, judecători şi procurori se va face numai pe baza analizei temeiniciei hotărârilor luate, evaluarea fiind făcută de un organism compuns din profesionişti, independent de justiţie. Toate hotărârile judecătoreşti, împreună cu motivarea dată, vor fi publicate integral pe site- rile instituţiilor respective, cu excepţia celor care implică minori sau a celor care implică siguranţa naţională. Citarea părţilor în procese se va face prin citaţie cu confirmare de primire. Necitarea unei părţi în proces sau citarea ei la o adresă greşită va constitui abatere disciplinară care se va sancţiona în mod drastic. Introducerea practicii precedentului judiciar şi eliminarea posibilităţii ca să se dea soluţii total opuse în cauze identice sau foarte asemănătoare. Liberalizarea completă şi totală a meseriei de avocat prin modificarea legislaţiei în vigoare, astfel incât aceasta să prevadă în mod clar şi explicit, posibilitatea înfiinţării de barouri cu capital privat, pentru eliminarea monopolului aproape integral deţinut de Uniunea Barourilor din România. Intrarea în barouri se va face prin examen la nivel naţional. Instituirea unei instanţe speciale care va judeca, cu foarte mare promptitudine cazurile care implică fapte de corupţie privind bani publici, deturnare de fonduri publice, astfel încât cu maximă celeritate să se pronunţe o soluţie corectă şi imparţială în cauzele respective. Aceleaşi instanţe vor fi abilitate pentru judecarea în regim de urgenţă a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică ca urmare a alegerilor şi care sunt acuzate de fapte de natură penală. Aceleaşi instanţe speciale vor judeca cazurile de natură penală care implică magistraţi, fapte penale legate de falsificarea de documente legate de alegeri, exercitarea votului multiplu finanţarea ilegală a partidelor politice. Magistraţii care vor activa în instanţele speciale care vor judeca cazurile de corupţie care implică bani publici sau persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, ca urmare a alegerilor, vor beneficia de un satut aparte în ceea ce priveşte salarizarea şi asigurarea protecţiei personale, pentru ei şi familiile lor. În acelaşi timp, magistraţii din aceste instanţe se vor supune tuturor rigorilor cerute de verificarea moralităţii lor, a surselor de venituri, a relaţiilor pe care le au, atât ei cât şi membrii familiilor lor. Procurorii şi celelalte organe de anchetă în cauzele care implică banii publici, pe lângă determinarea faptelor şi aplicarea pedepselor legale, vor avea ca prioritate recuperarea daunelor şi dobânzilor corespunzătoare sumelor respective. Faptele de corupţie făcute de reprezentanţii organelor ministerului finanţelor în timpul exercitării funcţiei sau în legătură cu aceasta, se vor considera fapte agravante şi se vor pedepsi cu pedepse mărite. Pentru faptele de corupţie, făcute de funcţionarii ministerului de finanţe, cu deosebire a celor prin care faptele lor încearcă şantajarea investitorilor pentru obţinerea de foloase proprii sau determinarea lor să sponsorizeze diferite partide politice, se vor considera fapte de gravitate deosebită, prevăzându-se pedepse corespunzătoare. Pentru faptele de omor premeditat sau de gravitate deosebită, făcute cu sadism, mai ales cele care implică minori sau persoane în vârstă, se va introduce pedeapsa de detenţie pe viaţă.

Cap.3.Modificări legate de legislaţie în domeniul politic

La demisia unui parlamentar din partidul cu care a câştigat funcţia de demnitate publică, acesta trebuie să-şi piardă în mod automat şi mandatul de parlamentar. Acest lucru ar împiedica schimbarea proporţiei de reprezentare în parlament altcumva decât prin alegeri, precum şi imposibilitatea de apariţie în parlamentul României a unor partide care nu au participat la alegerile care au dat componenţa respectivului parlament.
Limitarea numărului de mandate posibil a fi ocupate în funcţii de demnitate publică alease, la maxim 2 mandate, respectiv pentru consilieri, primari, parlamentari, europarlamentari, Preşedinte al României, membrii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului. Eliminarea totală a oricăror prevederi prin care se limitează posibilitatea de anchetare sau arestare a parlamentarilor, a miniştrilor, secretarilor de stat. Aceste cazuri vor fi instrumentate de instanţe speciale, în regim de urgenţă. În caz de reţinere sau cercetare abuzivă a unui parlamentar dovedit nevinovat, pedepsele aplicate persoanelor vinovate pentru reţinere sau cercetare abuzivă vor avea circumstanţe agravante. Introducerea prevederii ca un candidat la o funcţie de demnitate publică aleasă, odată ales într-o circumscripţie electoral, să nu poată candida într-o altă circumscripţie electorală decât după o perioadă de pauză egală cu durata unui mandat de parlamentar. Parlamentarii nu vor putea ocupa nicio funcţie în guvern pentru a respecta pe deplin principiul separării puterilor în stat. Membrii Parlamentului României nu vor avea dreptul să aibe alte activităţi, indiferent de domeniu şi nu pot să fie acţionari la niciun fel de firmă sau să tranzacţioneze acţiuni la bursă. În alegeri nu vor putea să participe decât partidele politice înscrise în Registrul Partidelor Politice aflat la Tribunalul Bucureşti. Desfiinţarea votului secret în parlament. Votul în parlament se va exercita la vedere astfel încât să se poată stabili cu exactitate modul în care a votat fiecare parlamentar, şi alegătorul să poată vedea on-line modul în care s-a votat.

Cap.4. Modificări necesare legislaţiei electorale

Folosirea cărţii de alegător pentru confirmarea exercitării dreptului de vot Votul se va exercita numai în localitatea de domiciliu, desfiinţându-se circumscripţiile electorale speciale, cu excepţia celor organizate numai pentru studenţi în centrele universitare, unde se va proceda la înregistrarea video a exercitării dreptului de vot pentru a putea verifica în circumscripţia de domiciliu dacă nu s-a efectuat un vot multiplu. Realizarea bazei de date electorale electronice care să permită verificarea on-line dacă o persoană a votat sau nu, cu sesizarea automată a organelor legal abilitate pentru a lua măsuri în acest sens. Mărirea pedepsei pentru persoanele care organizează activităţile legate de votul multiplu, precum şi aplicarea prevederilor legale persoanelor vinovate de exercitarea unui vot multiplu. Votul va trebui să fie uninominal, majoritar, în două tururi, pentru alegererile locale, respectiv primari, consilieri locali, preşedinte al consiliului local, precum şi pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. Limitarea extrem de puternică a fondurilor posibil a fi folosite în campania electorală şi verificarea reală a sumelor cheltuite precum şi modul real de finanţare a partidelor politice. Toate fondurile partidelor politice, sumele primite ca donaţii, sponsorizării, cotizaţii, cu indicarea sumei primite, a numelui celui care a făcut sponsorizarea respectivă, vor trebui să fie afişate în maxim 72 de ore de la primirea lor pe site-ul partidului respectiv şi la o autoritate de stat care va supraveghea modul de finanţare a partidelor.

Cap.5. Separarea puterilor în stat

Modificări necesare pentru realizarea unei separaţii a puterilor în stat care să conducă la conlucrarea lor în interesul cetăţeanului roman. Desfiinţarea posibilităţii ca guvernul să emită ordonanţe de urgenţă pe perioada sesiunii parlamentare, el trebuind doar să aplice legile votate de parlament. Ordonaţele de urgenţă vor putea fi emise doar în cazuri de calamităţi naturale, situaţii excepţionale, care nu pot suferi amânare, şi se vor referi numai la respectivele situaţii şi nu vor putea prevedea decât măsuri pentru îndepărtarea sau limitarea lor. Aceste ordonaţe nu vor putea acţiona mai mult de 7 zile, dacă nu vor fi adoptate de parlament şi nu vor dobândi caracter de lege. Legile adoptate după aprobarea bugetului de stat, care prevăd cheltuieli financiare, nu vor putea fi promulgate dacă nu sunt indicate în amănunt sursele de finaţare. Legile nu vor mai putea fi promulgate dacă nu conţin în textul lor şi instrucţiunile de aplicare. De preferat ar fi ca legile emise de parlament să fie extrem de clare şi să nu necesite instrucţiuni de aplicare, pentru simplul motiv că aceste instrucţiuni de aplicare de multe ori modifică caracterul şi spiritul legii. Stabilirea prin Constituţie a obligaţiilor fiecărei puteri a statului, modul de rezolvare a litigiilor între puteri, termene, etape, factorii finali de decizie. Asigurarea unei reale autonomii locale bazată pe transferarea deciziei administrative de la nivel central către nivelul administraţiei locale, transfer însoţit şi de sursele financiare corespunzătoare. Admistraţiile locale vor avea automonia de a se organiza astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor cetăţenilor, dar vor avea un barem numeric raportat la numărul de locuitori şi un plafon financiar raportat la nivelul de încasări din taxe şi impozite. Se vor prevedea acele mijloace legale care să permită autorităţilor locale să realizeze atragerea de capitaluri şi investiţii directe în zona lor de administraţie.

Cap.6. Drepturile omului

Art.1. Dreptul la sănătate şi îngrijire medicală

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin investiţii majore în sistemul de sănătate, în infrastructura sa şi în echipamente medicale. Retribuirea corectă a personalului medical ţinând seama de pregătirea profesională şi competenţele fiecăruia. Personalul medical trebuie să primească o retribuţie corectă în corelaţie cu celelalte categorii socio-profesionale, astfel încât politica de salarizare dezastroasă în domeniul sănătăţii să ia sfârşit. Un sistem corect de retribuire în domeniul sănătăţii nu poate pleca de la premize false sau incorecte sau concepte care să îndemne personalul medical să condiţioneze actul medical de primirea de foloase necuvenite. Înfiinţarea a acel puţin 3 noi mari fabrici de medicamente cu capital de stat, utilate la nivel mondial pentru producerea sortimentelor de medicamente necesare asigurării medicamentelor compensate, la costuri suportabile de către populaţie. Înfiinţarea a cel puţin 5 centre medicale de elită, echipate la nivel mondial, repartizate raţional la nivel naţional, astfel încât să se poată rezolva marea majoritate dintre cazurile grave, care acum se tratează în străinătate. Introducerea setului anual de analize obligatorii şi gratuite. Stoparea desfiinţării de spitale şi centre medicale din oraşele mici şi modernizarea lor ca infrastructură şi dotarea cu tehnică medicală performantă, atragerea de cadre medicale tinere şi bine pregătite profesional. Stimularea financiară şi sprijinirea prin orice mijloace posibile a cercetării româneşti în domeniul tehnicilor medicale, a produselor farmaceutice, a metodelor de diagnosticare, astfel încât România să nu depindă într-o proporţie din ce în ce mai mare de marile concerne din industria farmaceutică sau industria medicală. Producerea de medicamente la nivel naţional, cu preţuri rezonabile, va deveni o prioritate absolută, ca o componentă a strategiei de asigurare a sănătăţii populaţiei. Reluarea programelor naţionale de supraveghere a bolilor cronice cu deosebire a celor contagioase. În maxim 10 ani, prin programe naţionale de tratament şi supraveghere, va trebui diminuată incidenţa bolilor contagioase cum este TBC-ul, hepatitele B şi C, HIV-SIDA. Instituirea programului naţional de prevenire, tratare, şi supraveghere a stării de sănătate a populaţiei pentru bolile grave cum ar fi cancerul, bolile cardio-vasculare, diabetul, boli invalidante, pe baza setului anual de analize gratuite şi obligatorii. În fiecare oraş se va înfiinţa în subordinea direcţiilor de sănătate publică câte un laborator de analize, dotat cu tehnică medicală performantă, care va efectua setul gratuit şi obligatoriu de analize anuale. Pentru persoanele care locuiesc în mediul rural se vor achiziţiona unităţi mobile de recoltare, care se vor deplasa în aceste localităţi pentru recoltarea probelor necesare efectuării setului de analize gratuite şi obligatorii. Susţinerea finaciară a medicinii de prevenţie trebui să devină a preocupare majoră a Ministerului Sănătăţii. Scoaterea imediată de pe piaţă a medicamentelor care în Uniunea Europeană sunt interzise la comercializare. Scoaterea imediată de pe piaţă a medicamentelor care sunt interzise la comercializare pe piaţa ţării în care se fabrică aceste medicamente. Reconsiderarea poziţiei şi rolului medicului de familie astfel încât acesta să redevină cu adevărat la statutul de medic curant. Înfiinţarea Companiei Naţionale a Medicamentului care va face achiziţii la nivel naţional pentru medicamentele compensate, pentru materialele sanitare şi echipamentele medicale, care vor utila spitalele de stat, contractarea de servicii pentru unităţile spitaliceşti. Acordarea dreptului fiecărui pacient de a refuza înscrierea bolii de care suferă în baza naţională de date întocmită ca urmare a introducerii cardului de sănătate, ca drept de a-i fi respectată intimitatea în confromitate cu art.12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Orice dezvăluire de date din baza naţională de date referitoare la bolile unui pacient se va considera o faptă gravă şi va fi pedepsită penal.

Art.2.Alimentaţia populaţiei

Interzicerea folosirii substanţelor aditive de sinteză utilizate în prepararea hranei populaţiei şi care sunt interzise deja în Uniunea Europeană sau SUA. Denunţarea în mod unilateral a CODEXUL-lui alimentar semnat de marile puteri fără a informa pe larg şi complet şi fără a consulta cetăţenii României asupra acestui lucru. Promovarea pe orice cale posibilă a produselor alimentare tradiţionale româneşti, prin obligarea autorităţilor locale orăşeneşti sau municipale să realizeze pieţe speciale, în care să se desfacă numai produse tradiţionale, de către producători tradiţionali autorizaţi. Autorizarea producătorilor de produse alimentare tradiţionale româneşti se va face pe baza unei taxe modice având la bază o legislaţie strictă, care va prevedea care sunt produsele fabricate, componenţa lor, verificarea calităţii lor, etc. Impunerea mărimii literelor de pe etichetele de fabricaţie care se referă la compoziţie, termen de garanţie, respectiv pentru toate datele care poate interesa populaţia. Substanţele aditive permise a fi folosite de către Uniunea Europeană la prepararea alimentelor, vor fi împărţite în clase de risc pentru sănătatea populaţiei, iar pe etichetele produselor se vor inscripţiona în mod obligatoriu şi aceste clase. Pentru clasele de substanţe cu risc mai mare producătorii vor plăti o taxă raportată la nivelul producţiei desfăcute pe piaţa internă. Aceste taxe vor alimenta în mod direct bugetele caselor de asigurări de sănătate. Fiecare produs alimentar fabricat în România sau importat va fi înscris în mod gratuit într-un registru naţional al alimentului, unde se vor menţiona în mod obligatoriu toate substanţele care intră în compoziţia respectivului aliment, precum şi câte o mostră care va fi analizată în laboratoare specializate. Producerea de alimente sau importul de alimente care se abat de la compoziţia declarată la Registrul Alimentului va fi extrem de dur sancţionată. Dacă la producerea alimentelor respective se vor folosi substanţe interzise de legislaţia Uniunii Europene, se va ridica licenţa de producţie pentru fabrica respectivă, amenda mergând până la 1 miliard de euro în cazurile deosebit de grave. Contrafacerea de alimente, băuturi alcoolice precum şi comercializarea lor vor constitui fapte penale grave care se vor pedepsi cu maximă severitate. La nivelul fiecărui judeţ se vor realiza laboratoare specializate dotate cu tehnică de ultimă oră care vor avea ca obiectiv principal analizarea compoziţiei alimentelor care se produc sau se comercializează pe teritoriul respectivului judeţ. Orice faptă făcută pentru scoaterea de pe piaţă a unui producător sau distribuitor prin falsificare de buletine de analiză sau falsificare de probe prelevate, va constitui faptă penală gravă şi se va pedepsi ca atare. Investigaţiile făcute asupra unui producător sau distribuitor de produse alimentare vor avea caracter de secret de serviciu şi nu vor putea fi făcute publice decât la finalizarea cercetărilor ştiinţifice realizate de organismele abilitate pentru aceasta. Accesul liber şi neîngrădit al oricărui cetăţean la plantele şi remediile naturale tradiţionale va fi garantat. Nimeni nu va putea solicita sau dobândi exclusivitatea exploatării acestor plante şi remedii naturale.

Art.3. Protecţia socială.

Cuantumul punctului de pensie precum şi nivelul ajutoarelor sociale vor trebui să reflecte cu fidelitate creşterea economică a ţării. În cazurile de stagnare economică sau recesiune se vor lua toate măsurile posibile de conservare a acestor drepturi. Valoarea punctului de pensie va trebui să fie stabilită prin formule matematice foarte clare care să reflecte cu adevărat drepturile celor aflaţi în aceaste categorii sociale. Creşterea valorii punctului de pensii şi a cuantumului ajutoarelor sociale se va face în mod automat în funcţie de evoluţia economiei naţionale, astfel încât să nu mai depindă valoarea lor de bunăvoinţa uneia sau alteia dintre puterile politice aflate la putere şi să se evite manipularea acestor categorii sociale pentru obţinerea de voturi. În domeniul pensiilor se va aplica principiul contributivităţii fară nicio excepţie. Principiul de bază care va fi aplicat în domeniul pensiilor şi ajutoarelor sociale va avea în vedere creşterea mai rapidă a pensiilor mici şi ajutoarelor sociale, astfel încât acestea să asigure cel puţin un trai decent acestor categorii sociale. Politica în domeniul ajutoarelor sociale va fi aceea de a direcţiona aceste ajutoare sociale către persoanele care efectiv au nevoie de ele. Nu se va încuraja sub nicio formă alocarea de ajutoare sociale acolo unde nu este nevoie de ele, numai pentru a câştiga voturi în perioadele preelectorale.

Art.4. Educaţia

Accesul la educaţie va fi liber şi egal pentru toţi cetăţenii României, tinerii trebuind să fie educaţi în sensul valorilor morale, ale democraţiei şi valorilor traditionale romanesti. Învăţămîntul preuniversitar va avea ca pilon central performanţa şcolară. Unităţile şcolare cu performanţe deosebite vor fi sprijinite să-şi dezvolte infrastructura pentru a creşte numărul de elevi, astfel încât fondurile alocate vor urma performanţa şcolară. Se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării învăţămîntului din mediul rural, prin înzestrarea tehnică corespunzătoare a acestor unităţi şi acordarea de facilităţi financiare cadrelor didactice care lucrează în mediul rural. Măsurile legate de disciplină în unităţile şcolare preuniversitare vor fi extrem de clare şi decise astfel încât să se elimine în totalitate situaţiile existente în aceste unităţi de învăţământ scăpate total de sub control. Cadrele didactice vor fi stimulate salarial pentru realizarea de performanţe şcolare. Învăţământul universitar va fi sprijinit în dezvoltarea bazei tehnice şi tehnologice pentru a avea capacitatea de a pregăti la un nivel superior viitorii specialişti români. Pe lângă activitatea de învăţămînt se va sprijini cercetarea aplicativă, care va trebui să constituie una din principalele modalităţi de finanţare a învăţămîntului universitar. Se va introduce sistemul de burse de stat speciale pentru studenţii foarte buni, începând cu anul al doilea de studii, cu condiţia de a se semna un contract între aceştia şi statul român prin care există obligaţia de a profesa în România pe o perioadă de timp egală cu perioada în care au primit această bursă specială. Acestor studenţi li se vor rezerva posturi în structuri ale statului român mai ales în domeniul cercetării. Se va institui sistemul de sponsorizare de către agenţii economici a studenţilor, pe bază de contract, aceştia primind burse de studii, cu condiţia ca la terminarea studiilor să lucreze în respectivele intreprinderi, pe bază de contract ferm. Se vor face toate eforturile posibile pentru ridicarea nivelului de pregătire din universităti, astfel încât în maxim 10 ani de zile cel puţin o universitate românească să intre în topul primelor 50 de universităţi ale lumii. Unităţile de învăţământ universitar vor trebui să devină un motor important al dezvoltării economice a României, adevărate centre de cercetare şi invenţii.

Cap.7.Resursele naturale ale României

Modificări necesare în domeniu gestionării resurselor naturale În domeniul exploatărilor miniere se va acţiona pentru dotarea minelor cu echipamente ultramoderne pentru exploatarea în siguranţă şi cu productivitate maxim posibilă astfel încât să se poată reduce subvenţiile acordate acestei activităţi, tinând cont că din 2018 acestea se vor elimina. Minele care şi-au terminat rezervele exploatabile de minereuri se vor conserva şi păstra în stare corespunzătoare pentru momentul în care vor apărea tehnologii noi de exploatare. Salariile persoanelor care lucrează efectiv în mine se vor mări corespunzător cu dificultăţile şi importanţa socială a muncii depuse. În acest domeniu se va face distincţie clară între personalul care lucrează efectiv în mină şi personalul auxiliar de la suprafaţă. Toate exploatările miniere se vor reuni într-o singură companiei minieră naţională, care va avea în componenţă minele, mijloacele de exploatare, mijloacele de transport, şi unităţile producătoare de utilaj pentru exploatări miniere. Exploatările aurifere ale României nu se vor vinde sau concesiona. Exploatarea acestor minereuri se va face prin Compania Naţională de Aur cu capital integral de stat care va reuni toate exploatările de aur ale ţării. Dacă nu există tehnologia de exploatere sau este prea scumpă pentru a fi achiziţionată, aceste rezerve vor rămâne neexploatate până în momentul în care România îşi va permite exploatarea lor. Exploatările petroliere ale României nu se vor vinde sau concesiona, ele exploatându-se de către Compania Petrolieră Naţională, care va reuni toate exploatările petroliere, mijloacele de exploatare şi de transport, precum şi unităţile de producţie a utilajelor petroliere. Unităţile de producţie a energiei electrice vor rămâne monopolul statului şi vor beneficia de investiţii majore în retehnologizarea lor, astfel încât să redevină eficiente. Distribuţia de energie electrică se va face numai prin Compania Naţională a Energiei fără intermediari privaţi. Exploatarea şi distribuţia de gaze atât cât a mai rămas va constitui monopol de stat. Apele minerale naturale şi sursele de apă potabilă vor rămâne în monopolul statului român. Pentru cele deja concesionate se vor mări semnificativ redevenţele pentru exploatarea lor. Compania Naţională a Apei se va ocupa de tot ceea ce înseamnă apă minerală, apă potabilă, ape stătătoare sau curgătoare. Restricţiile privind privatizarea sau concesionarea resurselor naturale ale României vor fi menţinute pentru cel puţin 50 de ani. Când veniturile medii ale populaţiei României vor depăşi nivelul mediu din Uniunea Europeană se va putea rediscuta reinceperea concesionării exploatării treptate a resurselor naturale ale ţării. Statul român va trebui să sprijine întărirea foarte puternică a companiilor cu capital de stat care administrează resursele naturale ale ţării, astfel încât acestea să devină rentabile şi să se capitalizeze suficient de mult, încât să facă faţă concurenţei. Se va trece la politica de cumpărarea de drepturi de exploatare a unor resurse naturale din exteriorul României.

Cap.8.Apărarea naţională

Măsuri necesare pentru asigurarea capacităţii de luptă a armatei române Fabricile de armanent vor rămâne în proprietatea statului român şi vor constitui baza materială pentru dezvoltarea unei industrii de armament moderne. Se va incuraja dezvoltarea investiţiilor cu capital privat românesc în industria de armanent, astfel încât să avem capacitatea de a produce arme ultramodern. Se va sprijini financiar activitatea de cercetare în domeniul militar, prin infiinţarea a cel putin 3 centre de cercetare militară, înzestrate cu tehnică ultramodernă, astfel încât în termen de 10 ani să se poată dezvolta o industrie modernă de producere a armamentului. În aceste centre de cercetare, o pondere foarte mare o vor avea tinerii specialişti români. Se va trece la antrenarea militarilor români, în totalitate, după sistemul de antrenament NATO, pentru obţinerea unui grad maxim de interoperativitate. Reintroducerea obligativitatii serviciului militar intensiv pe termen redus (6 luni) atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Creşterea vitezei şi puterii de reacţie a armatei române, astfel încât să corespundă pe deplin nevoilor de apărare a ţării şi nevoilor de integrare cu armatele NATO.

Cap.9.Turismul. Măsuri necesare salvării turismului românesc

Analizarea tuturor contractelor de privatizare din turism şi verificarea modului în care s-au respectat clauzele din contact şi aplicarea măsurilor necesare. Concesionarea de suprafeţe mari de pe litoralul românesc pentru investitori privaţi care să dezvolte staţiuni turistice la nivel european. Dezvoltarea turismului balnear pe litoral pentru ocuparea locurilor de cazare în extrasezon. Aplicarea de reduceri fiscale pentru unităţile turistice de pe litoral care funcţionează ca baze de tratament balnear în extrasezon. Aplicarea de reduceri fiscale pentru unităţile turistice care folosesc energie neconvenţională. Elaborarea de urgenţă a unor planuri urbanistice, atât pentru staţiunile turistice existente, cât şi pentru cele nou infiinţate, astfel încât să se evite pe viitor dezvoltarea lor haotică, fără spaţii verzi între consrucţii, fară locuri de parcare, fară o estetică integrată a mediului. Aceste planuri urbanistice se vor aproba de Ministerul Turismului împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România şi vor fi urmărite de inspectoratele de stat în construcţii. Scutirea în anumite proporţii de la plata impozitului pe profitul reinvestit pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Dezvoltarea turismului ecologic în zona deltei Dunării prin acordarea de facilităţi fiscale investitorilor privaţi, cu respectarea deplină şi completă a condiţiilor de mediu. Susţinerea dezvoltării turistice a zonelor tradiţionale cum ar fi Bucovina de Nord, Maramureş, etc, prin programe turistice speciale. Eliminarea evaziunii fiscale din turism practicată pe scară largă în momentul actual, prin impunerea unui regulament foarte clar de cazare, emitere de factură pentru sumele încasate, şi sancţiuni foarte dure pentru evaziunea fiscală din acest domeniu. Aplicarea de amenzi mari pentru investitorii din turism care nu îşi renovează infrastructura deţinută.

Cap.10. Sistemul bancar, măsuri necesare a fi luate

Băncilor li se va interzice aplicarea de comisioane la creditele acordate. Toate aceste cheltuieli ale băncilor se vor reflecta în valoarea dobânzii pentru creditul respectiv. Singurul comision permis, într-o valoare rezonabilă, stabilită de BNR, va fi comisionul pentru analiza dosarului de credit. Aplicarea de către băncile româneşti, sucursale ale unor bănci străine, de comisioane la transferurile de bani mai mari decât cele aplicate de băncile mamă din străinătate se vor amenda cu sume de până la 100 milioane de euro. Păstrarea CEC în proprietatea statului şi capitalizarea lui până la nivelul la care să poată contrabalansa monopolul băncilor străine din România. Încurajarea apariţiei de bănci cu capital privat românesc prin eliminarea oricăror piedici de natură birocratică la înfiinţarea lor. Aplicarea de suprataxări ale profiturilor bancilor în funcţie de valoarea acestora raportată la nivelul creditelor acordate. Supravegherea mai fermă şi mai strictă printr-un regulament mai clar şi mult mai precis a sistemului bancar din România.

Cap.11. Tinerii, şomajul şi locurile de muncă

Art.1.Analiza situaţiei statistice privind numărul de tineri angajaţi, arată că aceştia sunt o categorie clar defavorizată, având posibilităţi extrem de reduse de angajare. Condiţiile fiscale care privesc impozitarea forţei de muncă nu stimulează în niciun fel efectuarea de noi angajări, astfel încât tinerii care sunt în mod firesc lipsiţi de experienţă profesională, nu au nicio şansă la angajare. Pe de altă parte persoanele peste 50 de ani care sunt în şomaj reprezintă altă categorie defavorizată la angajare, în ciuda experienţei lor pofesionale. Situaţia este extrem de gravă în acest domeniu pentru că, pe de o parte tinerii care sunt capabili şi care în mod firesc ar trebui să contribuie la dezvoltarea ecomonică a României, neavând locuri de muncă în România, pleacă in stăinătate, pierzându-se astfel investiţia făcută de poporul român în pregătirea acestora. Pe de altă parte, într-un viitor nu prea indepărtat, calitatea forţei de muncă din punct de vedere profesional va scădea, pentru că tinerii capabili vor continua să plece, iar angajaţii capabili şi cu experienţă vor părăsi câmpul muncii, ieşind la pensie, ceea ce va duce inevitabil la scăderea productivităţii şi competitivităţii sistemului economic din România.

Art.2.Măsuri propuse pentru redresarea acestui sistem Continuarea acordării de stimulente pentru intreprinderile care angajează tineri şi persoane cu vârsta peste 50 de ani. Încurajarea tinerilor să intre în economia privată, prin acordarea de facilităţi fiscale pe diferite perioade de timp pentru firmele înfiinţate de ei. Acordarea de consiliere gratuită pentru firmele înfiinţate de tineri. Eliminarea oricăror bariere, de natură birocratică sau administrativă, care limitează accesul tinerilor în instituţii ale administraţiei locale, centrale sau alte instituţii ale statului. Continuarea programului de sprijin pentru achiziţionarea primei case pentru tineri. Cursuri gratuite pentru reconversia profesională pentru tineri şi şomeri în vederea asigurării asigurarea unei pregătiri profesionale care să corespundă cu nevoile pieţei de muncă din România. Eliminarea muncii la negru prin scăderea contribuţiilor cu forţa de muncă, simultan cu mărirea semnificativă a sancţiunilor pentru angajarea la negru, respectiv mărirea cuantumului amenzilor aplicate dar şi incadrarea acestei fapte la fapte cu caracter penal, având în vedere caracterul de evaziune fiscal. Flexibilizarea la maxim posibil a codului muncii pentru a nu creea bariere nejustificate în circulaţia forţei de muncă, fără însă a permite angajatorilor abuzuri în acest domeniu.

Cap.12. Mediu. Măsuri necesare a fi luate pentru limitarea poluării mediului şi readucerea sa într-o stare normală

Introducerea obligaţiei ca magazinele mari, supermaket-urile, mall-urile să se doteze cu automate pentru colectarea materialelor plastice, în mod special a PET-urilor, pe baza eliberării unei sume de bani pentru ambalajul colectat, care să reprezinte 70-80% din valoarea suprataxei aplicată acestor ambalaje. Fabricile producătoare de ambalaje din material plastic vor fi obligate ca o cotă parte din volumul producţiei să provină din materiale reciclate. Ambalajele din materiale plastice, cum ar fi PET-urile, vor fi puternic suprataxate. Elaborarea unui plan naţional de împăduriri care să asigure în termen de 10 ani reîmpădurirea terenurilor defrişate în coordonare cu politica din domeniul silvic. Se vor susţine financiar investiţiile în unităţi industriale pentru reciclarea materialelor refolosibile, în conformitate cu prevederile în domeniu. Se va susţine financiar producerea de energie din surse regenerabile. Pentru poiectele de construcţii care folosesc energie regenerabilă din surse neconvenţionale se vor acorda reduceri de taxe la emiterea de autorizaţii de construire. Întocmirea unui plan naţional de îndiguiri pe termen mediu şi lung care să asigure în termen de 10 ani limitarea masivă a inundaţiilor. Întocmirea unui plan naţional pentru îmbunătăţiri funciare pe termen lung astfel încât să limităm la maxim posibil eroziunea solului.

Cap.13. Siguranţa publică. Măsuri necesare îmbunătăţirii siguranţei publice

Evaluarea tuturor angajaţilor din domeniu siguranţei publice referitor la implicarea lor în colaborarea cu structuri mafiote sau în acţiuni de corupţie. Dotarea tehnică corespunzătoare a tuturor membrilor care lucrează în domeniul siguranţei publice. Reorganizarea departamentelor care lucrează în acest sector pentru creşterea eficienţei în asigurarea siguranţei publice. Alocarea de sume suplimentare pentru plata informaţiilor care duc la depistarea structurilor de tip mafiot. Lucrătorii din sistemul siguranţei publice care vor lucra sub acoperire vor avea un sistem special de retribuire şi protecţie personală, pentru ei şi familiile lor. Mărirea pedepselor penale pentru persoanele care lucrează în domeniul siguranţei publice dar care sprijină structurile mafiote, precum şi pierderea pensiei corespunzătoare timpului lucrat în domeniul siguranţei publice. Schimbarea modului de lucru a agenţilor din sistemul siguranţei publice în sensul în care aceştia vor lucra în haine civile şi vor fi sprijiniţi rapid de lucrători în uniforme în momentele necesare. Mărirea semnificativă a pedepselor pentru faptele grave produse cu violenţă, împotriva persoanelor lipsite de apărare, cum ar fi copii şi bătrânii şi eliminarea din codul de procedură penală a posibilităţii de eliberare condiţionată pentru persoanele care sunt vinovate de săvârşirea acestor fapte. Răpirile de persoane în vederea traficului de persoane, precum şi traficul de fiinţe umane, vor fi pedepsit extrem de aspru. Pentru faptele legate de trafic de droguri, prostituţie, trafic de persoane, jaf, se va verifica în mod obligatoriu modul de dobândire a averii făptuitorilor dar şi dacă nu cumva averea ilegal dobândită este ascunsă sub numele altor persoane.

Cap.14. Fonduri europene. Măsuri necesare a fi luate pentru ameliorarea situaţiei în acest domeniu

Simplificarea cât mai mult posibil a formalităţilor pentru accesarea fondurilor europene şi stabilirea unor termene foarte clare pentru analiza unui proiect, verificarea şi aprobarea lui. Se va înfiinţa un departament special pentru accesarea fondurilor europene care va avea ca unic scop furnizarea de poiecte tip pentru diferite activităţi prin care se pot atrage fondurile europene, precum şi consilierea după aprobare pentru respectarea întocmai a prevederilor contractului. Pentru agricultură se vor dezvolta proiecte tip pentru diferite sectoare de activitate agricolă, împreună cu Ministerul Agriculturii, astfel încât persoanele interesate să aibă modele clare, uşor de înţeles şi completat. Toate resursele financiare pentru investiţii se vor concentra pentru finanţarea cotei de participare a României în vederea accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Persoanele desemnate cu verificarea întocmirii corecte a proiectelor de accesare a fondurilor europene vor avea ca prioritate absolută preluarea dosarului, verificarea lui în regim de urgenţă, urmărirea lui pe trasee pentru obţinerea aprobării, până la obţinerea finanţării din fondurile europene, astfel încât să se limiteze la maxim posibil timpul pierdut de investitor.
Garantarea de către stat a împrumuturilor pentru finanţarea cotei parte necesare accesării fondurilor europene de către investitori privaţi.